Accidentele pe munte continuă. Află cauzele frecvente, cum te pregătești corect, ce echipament iei, când să ceri ajutor și cum te ajută tehnologia. Ghid 2024
În fiecare an, mii de oameni pornesc spre munți — unii urmăresc recorduri, alții vin pentru panorame sau doar ca să se decupleze. Totuși, dincolo de creste și de aerul curat se ascunde un pericol real. În 2024, numai în Slovenia, 37 de oameni și-au pierdut viața. Iar asta s-a întâmplat chiar dacă numărul total al intervențiilor de salvare a scăzut. Nu pare deloc un paradox: tot mai mulți se aventurează pe poteci, dar nu toți au abilitățile necesare. Între timp, vremea și relieful s-au făcut mult mai capricioase decât erau odinioară.
Datele recente arată că aproape jumătate dintre accidentele montane pornesc de la căderi. Urmează diverse probleme de sănătate, apoi vremea rea și avalanșele. Vremea, în special, îi ține în gardă pe toți: soare dimineața și o repriză de ninsoare la prânz au devenit un tipar familiar — chiar și vara.
Munții sunt riscanți nu doar pentru că e frig, alunecos sau abrupt. Necazurile pornesc adesea de la oboseală, deshidratare sau o simplă supraevaluare a propriilor puteri. Oamenii se rătăcesc, se accidentează sau pierd legătura cu grupul. Uneori e la fel de banal ca uitarea unei hărți, a busolei sau a unei rezerve de mâncare.
Pregătirea e fundația — salvatorii o repetă mereu. Înainte să pornești, trasează-ți ruta, identifică porțiunile dificile și înțelege cum ajungi la ele. Verifică din timp prognoza și schițează un plan de rezervă dacă lucrurile se schimbă. Și spune mereu cuiva unde mergi și când te întorci.
Ajută mult un minim de instruire: învață orientarea și primul ajutor. Nu e complicat, dar poate salva o viață. Îmbracă-te adecvat și ia la tine esențialul — de la lanternă și trusă medicală la hrană, apă și straturi călduroase. Plecatul singur nu e o idee grozavă; cei cu experiență preferă să meargă în grup.
Planurile se pot destrăma. Cineva alunecă, leșină sau se rătăcește. Atunci contează să rămâi calm. Salvatorii recomandă mai întâi să evaluezi locul: e sigur să stați aici? Sunt alții în pericol imediat? Apoi oferă ajutor, protejează rănitul de frig și gândește-te dacă poți cere asistență.
Când nu există semnal la telefon, intră în joc balizele satelitare dedicate. Ele trimit apel de urgență chiar departe de civilizație — și deja au salvat vieți.
Există situații în care ajutorul întârzie. Atunci ai nevoie de deprinderi ca să te scoți singur din primejdie — să ieși dintr-o gaură în zăpadă, să îți păstrezi căldura cu ce ai la îndemână sau să te pregătești pentru noapte. Dar judecata rămâne esențială: uneori cea mai bună decizie e să rămâi pe loc și să aștepți salvatorii.
În pofida instrumentelor moderne și a unei conștientizări tot mai mari, oamenii continuă să moară în munți — adesea pentru că traseul s-a dovedit mai greu decât părea sau pentru că și-au supraestimat forțele. Există și o latură mai încurajatoare: tot mai mulți iau pregătirea în serios, iar numărul total al incidentelor este în scădere.
Drumeții de azi au la îndemână o mulțime de ajutoare: aplicații meteo, instrumente de navigație, trackere prin satelit, chiar și drone. Echipamentul e mai fiabil, testat după standarde internaționale. Toate acestea reduc riscul, dar nu îl șterg. Vigilența și deciziile chibzuite fac încă diferența.
În munți, greșelile au preț. Nu răsplătesc graba, bravada sau neglijența. Ca să eviți necazurile, pregătește-te din timp: planifică traseul, ia echipamentul potrivit, învață elementele de bază și evită terenul care îți depășește limitele. Siguranța nu înseamnă doar cască și hartă — înseamnă și disponibilitatea de a te întoarce din drum când lucrurile o iau razna.